Sf. Cuv. Ioanichie cel Mare

Sfântul Ioanichie s⁠-⁠a născut în jurul anului 754, în Bitinia, în Asia Mică, într⁠-⁠o familie de țărani săraci, și a păzit porci în copilărie.

A intrat în armata imperială și a fost un ostaș viteaz, dar o vreme s⁠-⁠a lăsat atras de iconoclaști, cei care se împotriveau cinstirii icoanelor. Un monah l⁠-⁠a ajutat să⁠-⁠și recunoască greșeala, iar Ioanichie s⁠-⁠a pocăit.

După mulți ani de oaste s⁠-⁠a retras din lume, s⁠-⁠a călugărit și a trăit ca pustnic pe muntele Olimp din Bitinia, în rugăciune și post aspru, vreme de decenii. Era cunoscut pentru darul vindecării și al înainte-vederii, iar mulți veneau la el pentru sfat.

A sprijinit restabilirea cinstirii icoanelor, din anul 843. A murit în 846, la peste nouăzeci de ani. Lui i se atribuie rugăciunea „Nădejdea mea este Tatăl”.