Sf. Mare Mc. Iacob Persul
Sfântul Iacob a trăit în Persia, la începutul secolului al V-lea, și era un dregător de seamă la curtea regelui. Deși era creștin, de dragul cinstei și al prieteniei regelui Iezdegerd s-a lepădat de credință.
Mama și soția lui i-au scris o scrisoare plină de durere, spunându-i că nu mai vor să-l vadă cât timp rămâne departe de Hristos. Iacob s-a cutremurat, s-a pocăit și a mărturisit deschis că este creștin.
Regele Bahram, urmașul lui Iezdegerd, l-a osândit la o moarte cumplită: să-i fie tăiate pe rând degetele mâinilor și ale picioarelor, apoi mâinile și picioarele, iar la sfârșit capul. La fiecare tăietură, Iacob Îi mulțumea lui Dumnezeu și se ruga.
A murit în anul 421. De aceea este numit și Iacob cel tăiat în bucăți, iar Biserica îl cinstește ca pildă de pocăință desăvârșită.
Prăznuim nu este o publicație oficială a Bisericii Ortodoxe Române. Datele sunt verificate cu calendarul Patriarhiei Române.